Livrare gratuită la comenzile de peste 250 lei!

Cărți de joc ungurești

Împărtășește-ți dragostea

Cărțile de joc ungurești în ziua de astăzi se găsesc în două variante:

Dacă dați click pe una din cele două opțiuni de sus, o să fiți direcționați către produsul în cauză.
Dar acum să vedem care este istoria acestor cărți și ce semnificație au.

Cărțile ungurești (Magyar kártya) au o istorie fascinantă și o semnificație culturală profundă, având rădăcini ce datează din 1837, când au fost create de către József Schneider, un meșteșugar din Pesta (Budapesta). Aceste cărți de joc, care au devenit populare nu doar în Ungaria, ci și în Europa Centrală și de Est, au fost inspirate de piesa de teatru „Wilhelm Tell” de Friedrich Schiller, o operă de mare impact în cultura europeană. Schneider a realizat inițial aceste cărți având ca model o serie de imagini și scene din această piesă, fiind, la început, considerate a fi o copie a unui set vienez. Însă, în 1974, s-a descoperit pachetul original semnat de Schneider, confirmând astfel originea maghiară a acestora.

De ce au fost create cărțile ungurești?

Scopul principal al creării cărților ungurești a fost acela de a oferi un mijloc de divertisment, dar, în același timp, ele au dobândit o semnificație culturală importantă. Jocurile de cărți erau o formă de socializare și relaxare, iar simbolurile și tematica folosită în aceste cărți reflectau o alegorie puternică împotriva imperialismului habsburgic. Într-un context istoric în care curentul anti-habsburgic și anti-imperialist era foarte prezent în Ungaria, alegerea unui erou elvețian precum Wilhelm Tell, cunoscut pentru lupta sa împotriva opresiunii, a făcut ca aceste cărți să devină un simbol de rezistență și identitate culturală. Ele au circulat în întreaga Europă Centrală și de Est, dar au fost deosebit de populare în Ungaria, mai ales în perioada premergătoare Revoluției de la 1848.

Semnificația simbolurilor și a cărților

Cărțile ungurești sunt structurate pe patru simboluri principale: ghinda, inima, frunza și toba. Fiecare dintre aceste simboluri are o semnificație profundă, legată de natură și de viața cotidiană:

  • Ghinda: Simbolizează forța, puterea și potențialul. Ghinda este asociată cu creșterea și rezistența, fiind sămânța stejarului.
  • Inima: Reprezintă iubirea, compasiunea și sentimentele umane. Este un simbol universal al afecțiunii și al legăturilor emoționale.
  • Frunza: Semnifică renașterea și vitalitatea, fiind asociată cu natura și ciclul vieții.
  • Toba: Este simbolul comunicării și ritmului vieții, dar și al unei puteri care impulsionează acțiunea sau încurajarea.

Aceste simboluri sunt reflectate în figurile cărților, care au fost inspirate din personajele și scenele piesei „Wilhelm Tell”:

  • Wilhelm Tell (Treiarul de Ghinda) este eroul principal al piesei și al cărților, simbolizând curajul și lupta pentru libertate.
  • Hermann Geszler (Treiarul de Roșu) este guvernatorul imperial, o figură demoniculă care reprezenta opresiunea și autoritatea.
  • Walter Fürst (Doiarul de Verde) este socrul lui Wilhelm Tell, un simbol al tradiției și familiei.
  • Ulrich Ruden (Treiarul de Verde) și Stüssi d. Flurschütz (Treiarul de Duba/Bata) sunt personaje secundare, fiecare având roluri importante în desfășurarea piesei.
  • Itell Reding (Doiarul de Duba/Bata), Rudolf Harras (Doiarul de Ghinda) și Kuoni d. Hirt (Doiarul de Roșu) sunt și ele figuri esențiale, fiecare simbolizând diverse aspecte ale luptei și ale rezistenței.

Alte cărți din pachet ilustrează scene importante din legenda lui Wilhelm Tell, care reflectă momente cheie ale operei și simbolizează diverse aspecte ale luptei pentru libertate:

  • Zecica de Duba/Bata reprezintă casa lui Wilhelm Tell.
  • Nouarul de Duba/Bata descrie batul pe care Hermann Geszler și-a atârnat pălăria, un simbol al opresiunii la care Tell refuză să se supună.
  • Optarul de Duba/Bata marchează reuniunea eroului cu familia sa, în semn de triumf.
  • Septarul de Duba/Bata ilustrează arbaleta lui Tell și stema fabricantului cărților.
  • Zecica și Nouarul de Roșu sunt imagini ale castelelor principilor imperiali.
  • Optarul de Roșu și Septarul de Roșu reprezintă scene de urmărire, cu Wilhelm Tell pe cale de a evada și guvernatorul Geszler în urmărirea sa.
  • Optarul și Septarul de Verde și Optarul și Septarul de Ghinda prezintă peisaje pastorale elvețiene, ce sugerează locuri de refugiu și speranță.

Aceste imagini nu doar că ilustrează legenda lui Wilhelm Tell, dar reflectă și dorința de libertate și de înfruntare a puterii opresive, care era o temă de mare actualitate în Ungaria acelor vremuri.

De ce sunt importante cărțile ungurești?

Cărțile ungurești au devenit nu doar un mijloc de divertisment, ci și un simbol al rezistenței și al identității culturale maghiare. Ele au fost esențiale în contextul social și politic din perioada respectivă, iar alegerea unui erou elvețian a permis ca aceste cărți să circule liber, fără a fi supuse cenzurii care ar fi existat dacă ar fi fost pictate cu patrioti unguri. Popularitatea lor a crescut nu doar în Ungaria, ci și în Germania și Austria, iar astăzi continuă să fie apreciate pentru designul lor unic și semnificația lor profundă.

În concluzie, cărțile ungurești reprezintă un amestec de tradiție, cultură și istorie, fiind un simbol puternic al luptei pentru libertate și al legăturii dintre oameni și natură. Ele sunt o mărturie vie a patrimoniului cultural maghiar și un element important al jocurilor de societate din Europa Centrală și de Est.

Dacă ești pasionat de jocurile cu cărți ungurești, dă click aici pentru a descoperi modelele noastre.

carti unguresti

Împărtășește-ți dragostea